Românii din Italia: Confruntarea cu Stereotipuri și Deschiderea Noilor Orizonturi

În data de 18 mai 2023, Sala delle Colonne din incinta Primăriei Torino a devenit scena celei de-a treia ediții a conferinței intitulate ”Românii din Italia între vechi stereotipuri și noi orizonturi”. Organizat de Ambasada României în Italia, Institutul de Studi Politice S. Pio V, Dossier Statistico Immigrazione – IDOS și Consulatul General al României la Torino, evenimentul a reunit specialiști și publicul larg într-o dezbatere profundă referitoare la imigrația românească în Italia din ultimii 30 de ani.

Publicul a avut șansa de a se aprofunda în volumul bilingv „Rădăcini la jumătate. Treizeci de ani de imigrație românească în Italia”, o resursă bogată în analize și statistici sociologice ce ilustrează experiența românilor în Italia. Conținutul oferă perspective detaliate asupra modului în care comunitatea românească s-a integrat, s-a adaptat și a contribuit la societatea italiană.

Prezențe marcante au inclus pe Ambasadorul României în Italia, Gabriela Dancău, pe Viceprimarul orașului Torino, Michela Favaro, precum și Consiliera Giovanna Pentenero. Toți trei au accentuat semnificația interacțiunii și a parteneriatului dintre Italia și România, punând accent pe influența crescută a diasporei românești. Unul dintre momentele cheie ale conferinței a fost prezența și mesajul Excelenței Sale, Ioana Gheorghiaș, Consul General al României la Torino. Doamna Gheorghiaș a vorbit despre importanța păstrării legăturilor cu patria, înțelegerea culturii italiene și contribuția pozitivă a românilor în societatea italiană. „În acești 30 de ani de imigrație, comunitatea noastră a crescut și s-a dezvoltat. Românii au depășit nivelul nevoilor de bază, cum ar fi locuința și munca, devenind noi cetățeni înscriși în școli și universități, ca elevi și studenți, dar și ca profesori. Sunt prezenți în spațiile de cultură, ca artiști și creatori de frumos, în registrele camerelor de comerț, ca antreprenori de nivel înalt', a declarat Ioana Gheorghiaș. Consulul general a adus statistici actualizate cu referire la domeniul de competență al oficiului consular, statistici care prezintă o comunitate 'proiectată spre viitor', cu 'peste 4.000 de antreprenori, 1.000 de studenți în amfiteatrele Universității din Torino și tot atâția în sălile de curs ale Politehnicii, cu mii de copii și tineri de vârstă școlară care populează sălile de curs ale școlilor de diferite grade'.

O serie de torinezi de origine română, printre care Mioara Verman, Enescu Luciana și Viorel Bohotici, au împărtășit poveștile lor personale. Acestea au inclus experiențe, atât pozitive, cât și provocări pe care le-au întâmpinat în procesul de integrare și adaptare la viața în Italia. Poveștile lor au adus o notă personală, transmițând sentimente și emoții autentice audienței.

Luciana Enescu, născută în Bacău, a lucrat mai întâi ca baby sitter, apoi, din 2003, a început un drum în domeniul spectacolelor caritabile. Din 2013, cu 'Eneselle Spettacoli', organizează și promovează diverse evenimente caritabile, pentru realități importante precum AIDO Torino (Asociația italiană pentru donarea de organe, țesuturi și celule), FMRI Torino ( Federația Maladiilor Rare Infantile), Lila Piemonte ( Liga Italiană pentru combaterea SIDA), FPRC ( Fundația piemonteză de cercetare a cancerului, Candiolo).

Mioara Verman, creatoare de modă și designer, locuiește la Torino de peste 25 de ani. Pasiunea și determinarea sa pentru munca sa nu au trecut neobservate și a devenit președinta Federmoda – CNA Torino. Își conduce propria afacere de aproape 17 ani, este mamă a doi copii și se implică adesea în diverse angajamente sociale pentru cei mai vulnerabili.

Viorel Ionuț Bohotici este un student promițător la Inginerie Electronică la Universitatea Politehnică din Torino. Este pasionat de matematică, fizică, chimie și biotehnologie. Absolvent de biotehnologie sanitară la Jesi, a desfășurat nenumărate activități în domeniul cercetării științifice încă din adolescență. Și-a prezentat proiectele la Expo Dubai și la diverse competiții științifice, inclusiv la „Regeneron ISEF din Atlanta”, unde a obținut locul 4. Datorită proiectelor sale, a participat la seria 'Science Fair' a prestigioasei publicații 'National Geographic'.

Detaliile în legătură cu volumul au fost oferite de curatorii Antonio Ricci și Miruna Cajvaneanu, amândoi subliniind munca riguroasă de cercetare care a contribuit la această lucrare.

Iată câteva dintre ele: „În 2020, existau 50.230 de întreprinzători de origine română, din care 30.426 în construcții (este o adevărată schimbare spre activități pe cont propriu în același sector în care încă se canalizează o mare parte din salariații români, atât de mult încât, în unele cazuri, sunt para-întreprinderi create pentru a îndeplini relații de subcontractare). În anii mai recenți, antreprenoriatul românesc și-a găsit un nou suflu datorită deschiderii progresive către noi domenii de activitate, impulsionată de rolul tot mai mare al femeilor.

În 2020, valoarea adăugată generată de lucrătorii străini în Italia s-a ridicat la 146,7 miliarde de euro, adică 9,5% din PIB, și având în vedere că românii din Italia reprezintă astăzi 20,8% din prezența străină, este corect să recunoaștem că lucrătorii români contribuie cu cel puțin 2% din PIB-ul italian în fiecare an”.

În Piemont există o importantă comunitate românească, care numără 73.074 de lucrători (64.739 de salariați, 7.754 de lucrători independenți, 581 de para-subalterni). De asemenea, există 4.028 de pensionari (1.631 pensii IVS, 1.858 pensii sociale, 331 pensii de asigurări sociale, 208 de mai multe tipuri).

Iată cum se distribuie prezențele în diferitele provincii: Torino este pe primul loc, cu 88.068 de prezențe (42,2% din numărul total de străini), Cuneo – 15.775, Alessandria – 12.632, Asti- 6.724, Novara 3.683.

Miruna Cajvaneanu a conturat câteva aspecte calitative relevate de cercetare, cu lumini și umbre. S-a observat că la nivel asociativ, angajamentul comunității nu este omogen și că are încă marje de dezvoltare. Mult mai semnificativă este dimensiunea religioasă (în Italia există peste 400 de parohii ortodoxe și aproximativ cincizeci de parohii de rit latin și greco-catolice. Din punct de vedere al cetățeniei active, puțini sunt cetățenii români care își exercită dreptul activ și pasiv de a vota la alegerile locale și europene, ca și cetățenii UE. Din sondajul sociologic realizat în cadrul cercetării, a reieșit că „românii se simt acasă în Italia, ca și în România, și trebuie să facă față unei integrări transnaționale sui generis. Este interesant de observat că transferul de cultură românească către generația copiilor este redus și se limitează, în general, la utilizarea limbii române în spațiul familial. Din acest punct de vedere, asimilarea este probabil să fie rezultatul final”. În plus, 46% dintre românii care trăiesc în Italia declară că se simt 'cetățeni europeni'.

Sub conducerea abilă a moderatorului Benedetto Coccia, discuțiile au fost atât informative, cât și inspiraționale, generând un sentiment de unitate și înțelegere reciprocă.

În concluzie, evenimentul a oferit o perspectivă valoroasă asupra vieții, luptelor și succesele românilor în Italia, promovând dialogul și depășirea stereotipurilor, subliniind, în același timp, nu doar trecutul imigrației românești, ci și viitorul acesteia. A fost o oportunitate excelentă pentru a reflecta, a învăța și a construi punți de legătură între două culturi europene vibrante.