Importanța consumului cultural în procesul de integrare a cetățenilor străini: un studiu realizat la Torino
Conceptul de integrare, axat în special pe dinamica socio-economică a imigranților, capătă o nouă dimensiune prin încorporarea contextului de consum cultural. Studiul realizat de Departamentul de Economie și Statistică „Cognetti de Martiis” al Universității din Torino a scos la iveală aspecte cruciale și perspective inovatoare privind accesul la bunurile și activitățile culturale și modul în care se bucură de ele comunitățile de imigranți care locuiesc în Torino.
Cercetarea, cu o abordare cantitativă solidă, nu numai că oferă o perspectivă asupra interacțiunii imigranților cu diferite forme de expresie culturală, dar evidențiază, de asemenea, modul în care aceste practici pot fi vehicule de integrare. Sondajul s-a axat pe diferite comunități de imigranți, cum ar fi cele din China, Coasta de Fildeș, Egipt, Filipine, Maroc, Nigeria, Pakistan, Peru, România, Senegal și Somalia, explorând tendințele și obiceiurile acestora în materie de consum cultural.
Rezultate interesante apar atunci când vine vorba de participarea la diferite activități culturale, cum ar fi cinema, teatru, concerte și vizite la muzee. De exemplu, consumul de cinema apare ca fiind cea mai populară activitate în rândul diferitelor comunități, în timp ce activități precum participarea la un eveniment sportiv sau mersul la teatru sunt mai puțin populare.
Intervenția Federației Asociațiilor Românești și Moldovenești din Piemont, condusă de președinta acesteia, Natașa Dănilă Popescu, a făcut ca cercetarea să fie și mai articulată și conectată cu experiențele directe ale persoanelor implicate. Președinta, acționând în calitate de mediator cultural, a facilitat administrarea chestionarelor către cetățenii români din Torino, îmbrățișând o varietate de vârste și genuri, asigurând astfel că vocile din cadrul comunității românești să fie reprezentate și auzite.
Comunitățile arată preferințe diferite în ceea ce privește activitățile culturale, evidențiind modul în care identitatea culturală a țărilor de origine rămâne ferm împletită cu alegerile și preferințele în contextul italian. De exemplu, în timp ce comunitatea nigeriană manifestă o preferință predominantă pentru participarea la concerte, comunitățile pakistaneză și egipteană manifestă un interes egal între vizitele la muzeu și vizionarea de filme.
Aceste date stimulează o reflecție asupra eficienței și rolului politicilor culturale în integrarea imigranților. Două strategii apar ca potențiale căi de îmbunătățire a incluziunii culturale, economice și sociale a imigranților.
Prima sugerează o extindere a accesului la instituțiile culturale pentru cetățenii străini prin punerea în aplicare a unor politici specifice care să faciliteze accesul și participarea culturală.
A doua strategie promovează implicarea activă a grupurilor și asociațiilor din comunitățile de străini în crearea și furnizarea de activități culturale, deoarece participarea la evenimente comunitare se numără printre cele mai populare și apreciate activități.
Ambele strategii, dacă sunt puse în aplicare cu atenție și respect pentru specificitățile culturale ale fiecărei comunități, pot nu numai să faciliteze legătura dintre comunitățile de imigranți și societatea gazdă, ci și să țeasă o legătură culturală mai bogată și mai diversă.
Sondajul realizat de Universitatea din Torino, cu colaborarea valoroasă a Federației Asociațiilor românești și moldovenești din Piemont, invită, așadar, la dialog, oferind instrumente și date care pot ghida implementarea unor politici care nu îi consideră pe imigranți doar ca subiecți pasivi ai integrării, ci participanți activi la crearea unui peisaj cultural comun și multiform.